Captura de la Imigrări: Detalii despre șeful reținut pentru mită în procesul de recrutare a muncitorilor asiatici

Recent, un caz de corupție a zguduit instituția Imigrărilor din România, culminând cu reținerea șefului Biroului Imigrări Ialomița. Doi ofițeri de la această instituție au fost prinși în flagrant de procurorii DNA, fiind acuzați că au solicitat și primit șpagă de la patronii firmelor de recrutare a muncitorilor asiatici. Aceste practici erau menite să grăbească procesul de obținere a avizelor de muncă necesare pentru străinii aduși să lucreze în România.

Înregistrările audio difuzate de G4media relevă detalii îngrijorătoare despre discuțiile dintre angajații Imigrărilor, inclusiv temerile legate de o posibilă arestare. Într-una dintre aceste conversații, ofițerul a justificat sumele cerute, afirmând că „salariile sunt prea mici pentru a-și plăti datoriile”. Această remarcă subliniază nu doar o problemă de etică profesională, ci și o realitate economică cu care se confruntă mulți lucrători în România.

Flagrantul a fost posibil datorită denunțului făcut de angajatorii străinilor, care au reclamat că pentru fiecare muncitor provenit din țări precum Nepal, India, Bangladesh sau Sri Lanka, erau obligați să plătească o mită de 300 de euro. Intermediarii se întâlneau cu aceștia în parcări din București, iar banii ajungeau, în mod ciudat, în mâinile unui agent de la Imigrări.

Într-o transcriere a conversațiilor, se detaliază modul în care o colaboratoare a agentului de la Imigrări, Raluca, a fost trimisă să ridice suma de 31.400 de euro, însoțită de 38 de dosare. Aceste întâlniri erau atent orchestrate, iar suma de bani era numărată cu grijă, fiind compusă exclusiv din bancnote de 50 de euro. Când a fost confruntată cu posibila reținere, Raluca a recunoscut că acționa la indicațiile soțului său, un agent de la Imigrări, și a fost de acord să colaboreze cu autoritățile.

După ce a realizat că este sub observație, funcționarul a înregistrat discuțiile cu superiorul său, dezvăluind un mecanism complex de corupție care implica și angajați de rang înalt din sistem. Interceptările obținute de DNA scot la iveală încercările acestuia de a evita atenția organelor de anchetă. Într-un schimb de mesaje, comisarul-șef vorbește despre frica de a fi prins, declarând „ne bagă ăștia la pârnaie, dracu’. Eu aș muri dacă fac.” Această afirmație dezvăluie un climat de panică și disperare în rândul funcționarilor implicați în aceste activități ilegale.

A fost o discuție în care comisarul-șef admite, cu o sinceritate surprinzătoare, că „când văd comunicatele în DNA și când văd că-i ia pe ăia pentru ... 3 lei ...” se simte îngrijorat de perspectiva de a fi prins. Aceasta ilustrează nu doar un comportament de evaziune, ci și o degradare a valorilor morale în instituțiile publice.

Comisarul-șef a fost ridicat de mascații de la DNA imediat după ce a primit suma de 12.000 de euro, parte dintr-o mită mai mare primită anterior. În acest moment, agentul care a colaborat cu autoritățile beneficiază de cercetare în libertate, în timp ce comisarul a fost reținut.

Contextul în care s-au desfășurat aceste evenimente subliniază o problemă mai largă legată de piața muncii în România. Având în vedere lipsa de forță de muncă în diverse sectoare, numărul străinilor care vin să lucreze în țară este în continuă creștere. În 2023, au fost emise 100.000 de permise de muncă, iar prognozele indică o expansiune și mai mare a acestui sector în anii următori, cu estimări care sugerează că cifra va crește semnificativ până în 2025. Această situație complicată creează un teren fertil pentru corupție, ceea ce face ca astfel de cazuri să fie cu atât mai relevante și alarmante.