CCR a publicat motivarea - Argumentele care dau undă verde mutării alegerilor prezidențiale în septembrie

În Decizia nr. 148/2024, Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea articolului 5 alineat (1) din Legea nr. 370/2004, care permite mutarea datelor alegerilor prezidențiale din noiembrie în septembrie. Obiecția a fost ridicată de 54 de deputați din Grupul parlamentar al partidului Uniunea Salvați România și deputați neafiliați.

Contestatarii au argumentat că modificările legislative, făcute cu mai puțin de șase luni înaintea alegerilor prezidențiale, afectează principiile previzibilității normelor și stabilității juridice, garantate de Constituție. De asemenea, au susținut că aceste modificări nu respectă recomandările Codului bunelor practici în materie electorală ale Comisiei de la Veneția, care sugerează că orice reformă electorală majoră ar trebui să aibă loc cu cel puțin un an înainte de alegeri.

Curtea Constituțională a evaluat dacă modificările legislative respectă principiile constituționale ale previzibilității și stabilității juridice, necesitatea unui cod electoral consolidat și dacă respectă termenele adecvate înaintea alegerilor pentru a permite o informare adecvată a electoratului și partidelor politice.

În analiza sa, Curtea a subliniat că, deși principiile și recomandările Comisiei de la Veneția nu sunt obligatorii, ele constituie repere importante pentru evaluarea și aplicarea legilor electorale de către statele democratice. Aprecierea detaliată a procesului electoral, prezentată în rapoartele Comisiei, indică faptul că alegerile fac parte dintr-un proces complex și trebuie să fie predictibile și transparente.

În ceea ce privește modificările legislative aduse intervalului temporal în care pot avea loc alegerile, Curtea a concluzionat că acestea nu afectează un element fundamental al sistemului electoral și nu schimbă sistemul existent de stabilire a datei alegerilor. Modificarea este considerată mai degrabă o ajustare tehnică decât o reformă a legislației electorale, astfel încât poate fi realizată într-un termen mai mic de un an față de data preconizată a alegerilor.

Prin urmare, Curtea a respins obiecția de neconstituționalitate, susținând că modificările legislative nu încalcă principiile constituționale ale previzibilității și stabilității juridice sau recomandările Comisiei de la Veneția în ceea ce privește reformele electorale majore.