Ce s-ar fi întâmplat dacă Donald Trump ar fi fost asasinat

Experții avertizează că America a fost „la un centimetru distanță de un război civil”. În discuțiile despre posibilitatea unui "război civil", se face referire nu la anii 1860, când Statele Unite erau divizate între Nord și Sud, ci la anii 1960, o perioadă marcată de tulburări civile și asasinate, așa cum arată The Telegraph.

Revoltele urmate de asasinarea lui Martin Luther King Jr. în aprilie 1968 au dus la 43 de morți, 3.500 de răniți și 27.000 de arestați. Atunci, liberalii au cerut reforme, în timp ce conservatorii au pledat pentru lege și ordine. Donald Trump și Joe Biden își amintesc acele zile și viziunile lor asupra lumii sunt modelate de acea perioadă.

Biden se consideră succesorul lui Bobby Kennedy, care a fost și el asasinat în iunie 1968. Trump este adesea comparat cu Richard Nixon, conform The Telegraph. În prezent, în cazul în care unul dintre cei doi ar muri sau ar fi ucis înainte de a fi oficial nominalizat la convențiile partidelor, delegații ar avea libertatea să aleagă un alt candidat prin vot în plen. Dacă tragedia s-ar produce după convenții, candidatul ar fi probabil ales de oficialii partidului, fără nicio garanție că vicepreședintele ar umple golul lăsat. Ultima convenție democratică de acest tip a avut loc în 1968 și a degenerat în confruntări violente între protestatari și poliție. Amintirile amare ale acelei perioade fac ca actuala elită a Partidului Democrat să fie reticentă în a renunța la Biden, evitând astfel revenirea la o politică marcată de tulburări și instabilitate.

Președinția este considerată cea mai periculoasă funcție din istoria SUA, cu patru președinți asasinați și două tentative de asasinat la adresa lui Gerald Ford. Teoriile conspirației susțin că susținătorii lui Trump îl văd ca pe o victimă a unui "Partid al Asasinatului", asemănător cu populistul Huey Long, ucis în 1935. Aceste teorii subliniază o creștere a violenței politice, influențată de psihologia societății la momentul respectiv.

Într-un context în care partizanatul a revenit în forță, ambele părți se tem că cealaltă le amenință libertățile sau va folosi mijloace neconstituționale pentru a rămâne la putere. Violentele din ultimii ani, precum împușcarea Gabby Giffords în 2011 sau a lui Steve Scalise în 2017, arată climatul polarizat din SUA. Supremaciștii albi au marșat la Charlottesville în 2017, iar revoltele din urma uciderii lui George Floyd în 2020 au demonstrat încă o dată tensiunile sociale profunde.

Într-o atmosferă alimentată de dezinformare și teorii conspiraționiste, reacția la orice atentat asupra lui Trump ar fi putut duce la o intensificare a violenței politice. Într-un scenariu extrem, moartea sa ar fi putut fi considerată un act revoluționar, justificat de cei care cred că statul îi persecută pe cetățeni și nu poate fi schimbat prin vot. Aceasta ar fi marcat o continuare pe drumul de diviziune pe care se afla deja țara.

În ciuda acestui fapt, primele reacții la orice act de violență împotriva lui Trump au fost de condamnare generală și de simpatie pentru familia sa. Donald Trump însuși a redirecționat discursul său, inițial incendiar, spre reconcilierea națională în fața unei astfel de tragedii.