Creșterea importurilor de energie și declinul producției interne: Provocările României în sectorul energetic

În primele nouă luni ale anului 2024, România s-a confruntat cu o creștere semnificativă a importurilor de energie electrică, acestea fiind mai mari cu aproape 90% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Acest salt în importuri a coincis cu o scădere considerabilă a producției interne de energie electrică, care a scăzut cu 7%. Această scădere reprezintă o problemă semnificativă, având în vedere că România se bazează pe sursele interne de energie pentru a-și satisface majoritatea cerințelor energetice. Cauza principală a acestei scăderi a fost un an extrem de nefavorabil pentru producția națională de energie, caracterizat de o scădere accentuată a producției în hidrocentrale, care a scăzut cu nu mai puțin de 22%.

Mihai Nicuț, redactor șef al Economica.net, a explicat că acest declin al producției de energie electrică a fost influențat de condițiile meteorologice mai dificile, care au afectat serios producția din hidrocentrale. De asemenea, sursele de energie regenerabilă, precum energia eoliană și energia solară, nu au fost capabile să compenseze pierderile din producția hidroenergetică. În ceea ce privește producția de energie eoliană și solară, Nicuț a menționat că, în ansamblu, acestea au înregistrat o scădere cumulată de aproximativ 4% în producția dispecerizabilă, adică energia care poate fi reglată și livrată în rețea în funcție de cerințe. Această scădere a fost un factor important care a contribuit la necesitatea majorării importurilor de energie din alte țări.

Pentru a compensa deficitul de energie internă, România trebuie să își extindă rapid capacitatea de producție de energie electrică. Nicuț a subliniat importanța creșterii capacității de producție solară, care se dovedește a fi o sursă mai previzibilă de energie. Cu toate acestea, pentru ca energia solară să devină o sursă fiabilă de energie pe termen lung, România va trebui să investească și în infrastructura de stocare a energiei. Aceasta va permite stocarea surplusului de energie produs în timpul zilei, când cererea este mai scăzută, pentru a-l utiliza în momentele de vârf ale cererii, care de obicei coincid cu orele de seară, atunci când prețurile sunt mai mari.

Un alt factor important în contextul acestei crize energetice este planificarea pentru eliminarea schemei actuale de plafonare a prețurilor la energia electrică și gaze naturale. Această măsură de plafonare va fi ridicată începând cu 1 aprilie 2025, ceea ce va avea un impact considerabil asupra costurilor pentru consumatori. Deși această decizie va ajuta la stabilizarea pieței și la prevenirea distorsiunilor economice, va pune presiune suplimentară pe consumatori, care vor trebui să plătească mai mult pentru energie.

Astfel, România se află într-o perioadă de tranziție în sectorul său energetic, confruntându-se cu provocări mari legate de scăderea producției interne și creșterea importurilor, dar și cu oportunități de a îmbunătăți infrastructura energetică și de a adopta soluții mai sustenabile pe termen lung.