Creveții chinezești de apă dulce în apele României: Îngrijorările specialiștilor

Creveții chinezești de apă dulce, o specie originară din China, au ajuns și în apele noastre. În urmă cu trei ani, au fost observați pentru prima dată accidental în Delta Dunării, iar de atunci s-au înmulțit rapid. Recent, pescarii de pe râurile Siret și Prut i-au prins în plase, ceea ce a stârnit îngrijorarea specialiștilor.

Aceștia avertizează că prezența creveților ar putea avea consecințe grave asupra ecosistemelor locale. Pe lângă faptul că aceștia consumă icrele unor specii de pești valoroși, cum ar fi sturionii, ei concurează direct cu racii pentru hrană, ceea ce ar putea afecta negativ lanțul trofic. Conform lui Tudor Ionescu de la Centrul de Biodiversitate Acvatică, „acest crevete consumă icrele anumitor specii de pești și, în același timp, un impact indirect, fiind concurent la hrană cu pentru anumite specii, cu racii, poate interveni negativ în lanțul trofic.”

Pe de altă parte, bucătarii din zonă încep deja să vadă potențialul gastronomic al acestei noi specii. Virgil Scridon, reprezentant al unui punct local gastronomic pescăresc, își imaginează cum creveții ar putea fi gătiți simplu și delicios: „Dacă l-aș pune repede cu ulei de măsline, cu un pic de piper, cu lămâie? Ar fi exact ca langustinele alea.”

Totuși, problema rămâne complexă. Gabriela Grigoraș, inginer piscicol la Complexul Muzeal Galați, subliniază că „prezența ouălor la femele aproape tot timpul anului arată un mare potențial reproductiv, o mare capacitate de reproducere a speciei.” Aceasta demonstrează că specia este extrem de adaptabilă și se poate răspândi rapid în apele locale.

Apariția creveților chinezești a fost semnalată pentru prima dată în 2021, pe Brațul Sfântu Gheorghe al Deltei Dunării, de către o echipă de cercetători din Ucraina. Se crede că răspândirea lor a început ca urmare a unui accident la o fermă de crustacee din țara vecină, de unde o cantitate mare de creveți a evadat în Dunăre. De atunci, aceștia au urcat pe afluenți, devenind o prezență tot mai frecventă în râurile României.

În timp ce unii îi văd ca pe o oportunitate culinară, impactul lor asupra ecosistemelor locale și asupra speciilor native ridică semne de întrebare serioase pentru viitor.