Critica Aspră a unui Film Anticipat: Istoricii Desființează Noua Lucră a lui Ridley Scott

Una dintre cele mai așteptate producții cinematografice ale anului a fost întâmpinată cu reacții negative din partea specialiștilor, care au caracterizat-o drept „un gunoi marca Hollywood”. Dr. Shadi Bartsch, profesor de studii clasice la Universitatea din Chicago, a exprimat o opinie dură asupra noului film realizat de Ridley Scott, evidențiind anacronismele și inexactitățile istorice pe care le conține.

Bartsch a subliniat, printre altele, că romanii nu aveau cunoștințe despre rechini, deși a admis că erau organizate lupte navale în Colosseum, care erau spectacole grandioase. Aceasta face referire la scenele din film care sugerează o realitate istorică distorsionată. O altă scenă, care implică rinoceri, este parțial bazată pe fapte istorice, dar Bartsch a explicat că detaliile sunt exagerate. Poetul roman Martial a scris despre un rinocer în anul 80 d.Hr., dar era vorba despre un rinocer cu un singur corn, și nu există dovezi că gladiatorii ar fi încercat să călărească aceste animale, așa cum este prezentat în film.

Criticile aduse filmului nu se opresc aici; Bartsch a menționat și o scenă flagrantă în care un nobil roman este arătat citind un ziar în timp ce savurează ceai într-o cafenea. „Presă nu avea să fie inventată decât peste 1.200 de ani”, a explicat el, subliniind faptul că romanii aveau o formă de informare zilnică, cunoscută sub numele de Acta Diuma, dar aceasta era sculptată și afișată în locuri publice, nu disponibilă în mod convenabil ca un ziar.

Alte critici au venit din partea istoricului Snow, care a contestat reprezentarea lui Napoleon, afirmând că afirmația că acesta „a venit din nimic” este falsă. El a subliniat că tatăl lui Napoleon era, de fapt, un aristocrat și a contestat scenele care sugerează că Napoleon ar fi tras în piramide sau că Maria Antoaneta ar fi avut părul lung înainte de execuție, menționând că aceasta a fost, de fapt, tunsă.

Aceste observații punctează o tendință recurentă în filmele lui Ridley Scott de a prioritiza dramatismul în detrimentul acurateței istorice, ceea ce ridică întrebări asupra modului în care cinematografia abordează teme din trecut. Critica lui Bartsch și a altor istorici subliniază responsabilitatea pe care o au creatorii de conținut în a reflecta realitatea istorică într-un mod care să nu dezinformeze publicul.