Lacunele Elenei Lasconi și Impactul lor asupra Șanselor la Președinție: O Competiție Electorală Emoțională

În campania pentru alegerile prezidențiale din 2024, candidatura Elenei Lasconi a fost marcată de mai multe controverse, în special legate de lacunele sale în domeniul securității naționale, relațiilor externe și geopoliticii. Aceasta a dat răspunsuri vagi sau chiar eronate la întrebările referitoare la aceste subiecte sensibile, ridicând întrebarea dacă un președinte al României trebuie să aibă o pregătire aprofundată în aceste domenii. Elena Lasconi, actual primar al Câmpulungului Muscel, a explicat că fiind concentrată pe funcția sa administrativă, nu a avut ocazia să își lărgească orizonturile în ceea ce privește politica externă. Totuși, este important de discutat dacă aceste deficiențe vor influența decizia alegătorilor și în ce măsură un președinte poate învăța „meseria” pe parcursul mandatului.

Consultantul politic Adrian Zăbavă consideră că, deși competențele și cunoștințele sunt esențiale pentru un președinte, campania electorală este mai degrabă un „concurs personalizat”, unde anumite aspecte ale unui candidat pot cântări mult mai mult decât altele. „Este clar că pregătirea candidatului și cunoștințele necesare pentru a fi președintele României sunt importante într-o campanie electorală și sunt necesare pentru fiecare candidat. Totuși, competiția electorală nu este un concurs cu reguli bine stabilite, ci una în care ceea ce contează se schimbă în funcție de perspectivele electoratului”, a spus Zăbavă. În acest context, unii alegători pot considera că experiența în domeniul politicii externe este esențială, în timp ce alții pot fi mai preocupați de alte calități, cum ar fi caracterul sau abilitatea de a comunica eficient cu electoratul.

Consultantul explică faptul că, în prezent, campania electorală este mai mult o competiție „emoțională”, iar alegătorii nu se uită doar la CV-ul candidatului sau la pregătirea sa profesională. „Competiția electorală este una emoțională. Deși este important ca un candidat să aibă cunoștințele necesare, cred că succesul mandatului său depinde mai mult de abilitățile de a comunica și de relațiile pe care le poate construi, decât de pregătirea sa în domeniul securității”, a subliniat Zăbavă. Astfel, pentru o parte dintre votanți, greșelile sau lacunele de cunoștințe ale Elenei Lasconi în domeniul securității și relațiilor externe nu vor conta atât de mult, atâta timp cât aceasta rezonează cu valorile lor emoționale și ideologice.

În ciuda acestor considerații, Lasconi a fost criticată pentru răspunsurile sale vagi sau eronate. Într-o dezbatere la Antena 3, când a fost întrebată despre participarea României la reuniunile Consiliului de Securitate al ONU, candidata USR a afirmat că direcția va fi stabilită de „partenerii noștri americani”. Totuși, aceasta nu știa că România nu este membră a Consiliului de Securitate, iar o asemenea convocare nu ar fi avut loc, ceea ce a stârnit reacții negative din partea adversarilor politici și a analistilor. Mai mult, Lasconi a făcut și alte declarații incorecte, cum ar fi referirea la faptul că în Consiliul Suprem de Apărare a Țării sunt 13 membri, deși sunt doar 12. În ceea ce privește alocările bugetare pentru Apărare, ea a dat un răspuns nesigur, afirmând că România ar trebui să rămână la 2,5% din PIB, fără a ști că acest procent este deja respectat.

De asemenea, într-un interviu recent, Lasconi a fost întrebată despre trupe străine NATO aflate în România, iar răspunsul ei a fost vag și imprecis, fiind corectată de moderatoare cu privire la prezența trupelor americane pe teritoriul țării. Totodată, întrebarea dacă România ar trebui să se pregătească pentru război a generat o reacție controversată din partea sa, când a sugerat că pregătirile ar trebui să se axeze pe baze sportive și starea fizică a populației, un răspuns care a fost perceput de mulți ca fiind complet inadecvat.

Aceste gafe au atras critici din partea presei și a adversarilor politici, însă Elena Lasconi a replicat că un președinte nu trebuie să știe „chiar totul”, având la dispoziție consilieri care să-l sprijine în domeniile pe care nu le stăpânește complet. De asemenea, în timpul unei dezbateri la Digi24, Lasconi a făcut o afirmație eronată legată de activarea Articolului 5 al Tratatului NATO, susținând că acest articol nu a fost niciodată pus în aplicare, deși a fost activat după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Aceste greșeli au fost criticate de mulți, iar Lasconi a fost acuzată de superficialitate și lipsuri grave în ceea ce privește cunoștințele necesare unui președinte.

În apărarea Elenei Lasconi, fostul președinte Traian Băsescu a declarat că un președinte nu trebuie neapărat să cunoască toate detaliile tehnice ale politicii externe și securității înainte de a prelua funcția, deoarece aceste informații pot fi învățate și gestionate cu ajutorul echipei de consilieri. Deși acest punct de vedere poate fi valid, este totuși clar că, pentru o parte dintre alegători, aceste lacune pot fi un factor descurajant, mai ales într-un context geopolitic complicat.

În paralel, istoricul electoral din România arată că greșelile de cunoaștere a politicii externe pot avea un impact negativ asupra imaginii unui candidat. Un exemplu relevant este Emil Constantinescu, care, în 1992, a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Ion Iliescu, în mare parte din cauza gafelor făcute în timpul dezbaterilor televizate, inclusiv afirmații fanteziste despre politica externă și relațiile cu alte state. Deși Constantinescu a obținut un procent important de voturi în primul tur, în final Iliescu a câștigat detașat, iar opoziția a avut nevoie de încă patru ani pentru a ajunge la putere.

În concluzie, pentru Elena Lasconi, lacunele de cunoștințe în domenii esențiale precum securitatea națională și politica externă pot influența negativ șansele sale de a câștiga alegerile prezidențiale, mai ales în fața unui electorat care pune un preț mare pe aceste aspecte. Totuși, este posibil ca electoratul să fie mai mult influențat de factori emoționali și de caracterul candidatului decât de pregătirea sa tehnică, iar competiția electorală să se defășoare pe alte planuri.