Numărul tinerilor care nu învaţă şi nici nu lucrează a scăzut atât în UE cât şi în România

Conform datelor publicate de Eurostat, numărul tinerilor din Uniunea Europeană (UE) care nu sunt ocupați în educație, muncă sau formare (așa-numiții NEETs) a scăzut în 2023. În întreaga UE, proporția acestor tineri a scăzut cu 0,5 puncte procentuale față de anul anterior, de la 11,7% în 2022 la 11,2% în 2023. În România, proporția tinerilor NEETs a scăzut de asemenea, de la 19,8% în 2022 la 19,3% în 2023.

Cu toate acestea, România continuă să aibă una dintre cele mai mari proporții de tineri NEETs din UE, situându-se la 19,3%, comparativ cu 4,8% în Țările de Jos, care are cea mai mică proporție. De-a lungul ultimului deceniu, proporția NEETs în UE a scăzut constant, de la 16,1% în 2013 la 11,2% în 2023, cu excepția anului 2020, când pandemia de COVID-19 a determinat o creștere temporară.

Anul trecut, proporția NEETs a fost diferită între tinere și tineri în UE. În 2023, 12,5% dintre tinerele din UE (cu vârsta între 15 și 29 de ani) erau NEETs, comparativ cu 10,1% dintre tineri. Țările de Jos au avut cea mai mică proporție atât în rândul tinerilor (4%) cât și al tinerelor (5,6%). În contrast, Grecia a avut cea mai mare proporție de tineri NEETs (14,8%), iar România a înregistrat cea mai mare proporție de tinere NEETs (24,8%).

În ultimii zece ani, Grecia a înregistrat cea mai semnificativă reducere a proporției NEETs (cu 12,5 puncte procentuale), urmată de Bulgaria (minus 11,9 puncte procentuale), Croația (minus 10,5 puncte procentuale), Irlanda (minus 10,3 puncte procentuale) și Spania (minus 10,2 puncte procentuale). Aceste scăderi reflectă eforturile continue de a integra tinerii în educație și piața muncii în aceste țări.