Ora de vară în 2024, în România: când se dau ceasurile înainte

România se pregătește să treacă la ora de vară în noaptea de 30 spre 31 martie, marcând sfârșitul lunii. Astfel, în ultimul weekend din această lună, ceasurile vor fi ajustate cu o oră înainte, trecând de la ora 3:00 la ora 4:00. Această schimbare aduce cu sine faptul că ultima duminică din martie devine cea mai scurtă zi a anului, oferindu-ne doar 23 de ore.

Pe de altă parte, revenirea la ora de iarnă este programată pentru ultima duminică din luna octombrie, fix pe data de 27. În acea zi, ora 04:00 va deveni ora 03:00, determinând o reducere a luminii solare prezente pe cer, iar ziua de 27 octombrie 2024 va fi una extinsă, având 25 de ore.

Motivația din spatele acestei schimbări continue a orei în România poate fi înțeleasă prin prisma contextului european. În trecut, chiar și în ciuda inițiativelor legislative care propuneau abolirea acestei practici, cum ar fi o propunere de lege care a fost respinsă de Senat, schimbarea orei a continuat. La momentul respectiv, atât Guvernul cât și Senatul au arătat reticență față de aceste propuneri, deoarece acestea ar fi putut perturba sincronizarea cu orarele de vară ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Cu toate acestea, într-un moment ulterior, Comisia Europeană a luat în considerare eliminarea schimbării sezoniere a orei, ca răspuns la un sondaj online la care au participat aproximativ 4,6 milioane de cetățeni europeni. Acest sondaj a fost cel mai popular exercițiu de consultare online din istoria UE, iar rezultatele au indicat că 80% dintre participanți au fost în favoarea renunțării la schimbarea orei.

Abandonarea schimbării orei a fost susținută pe baza argumentelor medicale și economice. Un studiu din SUA a evidențiat că pierderile economice asociate cu o oră în minus de somn se ridică la aproape 434 de milioane de dolari. De asemenea, s-a constatat că schimbarea către ora de iarnă poate conduce la o creștere cu 11% a episoadelor de depresie, conform cercetărilor realizate de oamenii de știință danezi. În plus, economia de energie, adesea invocată ca argument, nu poate fi susținută în mod concret cu cifre, întrucât un studiu american din 2008 a indicat chiar o creștere a consumului de energie între 2 și 4% în perioada de tranziție între orele de vară și iarnă.

Pe plan european, Parlamentul European a votat și el pentru renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând cu anul 2021. Conform propunerii Comisiei Europene, fiecare stat membru ar fi urmat să aleagă permanent între ora de vară și cea de iarnă, începând cu această dată.

Cu toate acestea, procesul de implementare a fost întârziat, în principal din cauza contextului politic și social din Europa. Brexitul și pandemia de COVID-19 au determinat amânarea deciziei, iar un consens între statele membre a devenit tot mai dificil de realizat.

În prezent, schimbarea orei este încă subiect de dezbatere la nivelul Uniunii Europene, iar implementarea unei decizii finale este împiedicată de lipsa unui consens între statele membre. Astfel, orice modificare va fi amânată cel puțin până în anul 2025, deoarece este necesară o etapă de coordonare extinsă între guverne și companii pentru a facilita această tranziție.

În timp ce unele țări europene au renunțat deja la schimbarea orei, precum Rusia, Turcia și Georgia, altele au ales să continue această practică. În SUA, deși Senatul a votat pentru eliminarea schimbării orei, legea nu a fost adoptată, iar unele state precum Hawaii, Puerto Rico și o parte din Arizona nu aplică această modificare.

În concluzie, schimbarea orei rămâne un subiect de interes și dezbatere la nivel global, reflectând complexitatea pe care o implică adaptarea la ritmurile naturale ale lumii și necesitatea de a lua în considerare multiplele aspecte medicale, sociale și economice asociate cu această practică.