Peste 250.000 de persoane au protestat împotriva extremei drepte în Franţa

Într-o demonstrație amplă de opoziție, cel puțin 250.000 de persoane au protestat în Franța împotriva extremismului de dreapta. Manifestațiile au avut loc în mai multe orașe din țară, cu un accent special pe Paris, unde 75.000 de oameni au mărșăluit, potrivit autorităților. Această mișcare de protest a fost organizată de sindicate, asociații și partide de stânga, sub sloganul unui „val popular” menit să împiedice victoria Adunării Naționale (Rassemblement National, RN) la alegerile legislative anticipate, programate pentru 30 iunie și 7 iulie.

Protestul și mobilizarea politică

Sindicatul CGT a raportat o participare de 640.000 de persoane, o cifră considerabil mai mare față de estimările oficiale. Manifestațiile au fost coordonate pentru a strânge susținerea pentru blocarea ascensiunii extremei drepte, care a obținut un succes remarcabil în alegerile pentru Parlamentul European.

Marylise Leon, șefa CFDT, a declarat că Franța se află într-un „moment de cotitură pentru democrație”. Această mobilizare vine într-un context politic tensionat, cu o coaliție de stânga, denumită Noul Front Popular, care a început deja să arate fisuri. Problemele interne au apărut după ce Franța Nesupusă (LFI) a decis să nu includă pe listele electorale oponenții lui Jean-Luc Mélenchon, ceea ce a fost văzut de unii ca o „epurare” a partidului.

Tensiuni în cadrul coaliției de stânga

Decizia LFI de a exclude anumite figuri din partid a stârnit controverse, iar Adrien Quatennens, condamnat pentru violențe conjugale, a fost inclus pe listele electorale, provocând critici dure din partea liderilor ecologiști și socialiști. Marine Tondelier și Olivier Faure au condamnat vehement „epurarea” și „scandaloasa înlăturare” a deputaților LFI.

Într-un gest neașteptat, fostul președinte socialist François Hollande a anunțat că va candida la alegerile legislative în departamentul Corrèze, argumentând că situația actuală este cea mai gravă pe care a văzut-o vreodată. Președintele Emmanuel Macron, aflat în Italia la summitul G7 și în Elveția pentru un summit privind Ucraina, a criticat coaliția de stânga pentru lipsa de coerență, caracterizând situația drept „spectacol de mare incoerență”.

Situația politică și sondajele de opinie

Jordan Bardella, liderul RN, care vizează postul de premier, a subliniat că doar două formațiuni politice vor putea compune guvernul: RN și Noul Front Popular. Potrivit unui sondaj Opinionway, RN conduce cu 33% din intențiile de vot, urmat de Noul Front Popular cu 25% și de majoritatea prezidențială cu 20%.

În acest context, dreapta republicană se confruntă cu propriile turbulențe, după ce președintele Eric Ciotti a lansat un apel pentru o alianță cu RN. Totodată, un tribunal din Paris a invalidat excluderea sa din partid, adâncind și mai mult criza internă.

În timp ce președintele italian Giorgia Meloni, aflată la G7, a subliniat importanța mesajului transmis de alegerile europene, marcat de ascensiunea extremismului de dreapta, Franța rămâne profund divizată în fața acestei provocări politice majore.