Reflecții asupra Zilei Holocaustului și a responsabilității contemporane

Pe 9 octombrie, cu ocazia Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj profund, subliniind nu doar memoria victimelor, ci și responsabilitatea actuală a societății în fața terorismului, urii și violenței. Evenimentul a avut loc la Memorialul Holocaustului din București, unde Cătălina Galer, Consilier de stat în Departamentul Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă, a prezentat cuvintele șefului statului.

În mesajul său, Iohannis a evocat amintirea celor care au suferit în perioada întunecată a Holocaustului, aducând un omagiu solemn tuturor victimelor și exprimând compasiune pentru supraviețuitori și familiile acestora. A subliniat curajul celor care, riscându-și viața, au salvat oameni de la moarte și au oferit sprijin celor persecutați. A reamintit cum rememorarea acestor tragedii îndeamnă societatea să își asume trecutul și să nu uite istoria. „În același timp, în această zi reafirm angajamentul statului român față de valorile democratice și față de prețuirea demnității umane”, a afirmat el, evidențiind astfel datoria de a promova respectul pentru toate formele de viață umană.

Președintele a continuat să sublinieze importanța memoriei, afirmând că poveștile supraviețuitorilor și ale urmașilor lor sunt esențiale pentru a înțelege consecințele antisemitismului și urii. „Acestea ne ajută să transmitem adevărul istoric mai departe, împreună cu convingerea că astfel de atrocități nu trebuie să mai fie permise”, a spus Iohannis, adăugând că va exista întotdeauna un grup de oameni care vor refuza să colaboreze cu răul și vor lupta pentru a proteja viața, demnitatea și integritatea.

Un alt aspect important al discursului său a fost recunoașterea faptului că, din păcate, „terorismul, ura, violența, dezinformarea și discursul instigator la ură capătă din nou amploare”. Iohannis a îndemnat generațiile de astăzi să își asume responsabilitatea de a combate aceste fenomene, amintind că se împlinesc două decenii de la instituirea acestei zile de comemorare. În acești 20 de ani, România și-a asumat responsabilitatea față de trecutul său, devenind un exemplu de bune practici în promovarea memoriei acelei perioade întunecate.

El a menționat construirea unui cadru legislativ care definește antisemitismul conform standardelor propuse de Alianța Internațională de Comemorare a Holocaustului, subliniind interdicția organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist și xenofob. De asemenea, a menționat strategii naționale adoptate pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

În continuare, Iohannis a evidențiat importanța educației, menționând introducerea materiei „Istoria Evreilor. Holocaustul” în școli și realizarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și a Holocaustului din România. Aceste inițiative sunt menite să contribuie la învățarea lecțiilor dureroase ale trecutului, pentru ca viitoarele generații să rămână vigilenți împotriva răului. „Derapajele de orice fel, intoleranța și discriminarea trebuie să fie condamnate și sancționate”, a conchis el, subliniind necesitatea unei atitudini ferme și proactive în fața oricăror forme de ură sau prejudecată.