Regatul Unit se confruntă cu o amenințare la adresa liberei exprimări, avertizează The Telegraph

În ultimele luni, Regatul Unit a devenit martor la o preocupare tot mai mare privind amenințarea la adresa liberei exprimări, cauzată de o legislație ce limitează tot mai mult capacitatea cetățenilor de a-și exprima opiniile. The Telegraph subliniază faptul că, în absența unei schimbări legislative semnificative, activiștii care urmăresc să reglementeze discursul public continuă să aibă un impact negativ asupra libertății de exprimare, iar tactici din ce în ce mai coercitive sunt utilizate de autoritățile britanice.

Într-un articol recent, scriitoarea feministă Julie Bindel își povestește experiența personală cu o intervenție polițienească bizară. Într-o duminică, aceasta a avut parte de o vizită din partea poliției, care i-a comunicat că este anchetată pentru o „infracțiune comisă din ură”, dar fără a-i dezvălui ce anume constituie respectiva infracțiune. Întâlnirea s-a încheiat cu abandonarea cercetărilor, însă pentru mulți alți cetățeni care doresc să discute subiecte sensibile sau controversate, astfel de acțiuni ale autorităților pot fi extrem de intimidante.

Tactici precum cele folosite în cazul lui Bindel riscă să descurajeze implicarea oamenilor în dezbaterile publice, esențiale într-o democrație funcțională. Mai mult, rețelele sociale, care au devenit o platformă principală de exprimare a opiniilor, pot amplifica efectele negative ale unei asemenea legislații, încurajând autocenzura în fața temerii de a fi anchetați pentru opiniile exprimate.

Un alt caz similar a fost relatat de jurnalista Allison Pearson, care a avut parte de o vizită din partea poliției, care a refuzat să-i comunice acuzațiile în baza cărora a fost chemată. De asemenea, fostul parlamentar laburist Ian Austin a fost interogat de poliție pentru că a numit organizația palestiniană Hamas „islamistă”, o etichetă considerată de autorități ca având un conținut „ofensator”.

Pe lângă aceste cazuri, există și exemple în care poliția pare să se concentreze excesiv pe cazuri ce implică opinii controversate, în loc să se ocupe de probleme de criminalitate reală, cum ar fi infracțiunile violente. Foarte mulți observatori internaționali sunt îngrijorați de faptul că într-o societate care se consideră liberă și democratică, jurnaliștii și politicienii pot fi anchetați pentru că își exprimă opinii clare.

Fostul parlamentar conservator Tom Hunt a relatat, de asemenea, că a fost obligat să se prezinte la poliția din Suffolk pentru un „incident non-penal motivat de ură”, fără a i se oferi detalii despre posibilele consecințe legale ale acestei acuzații. Hunt a criticat poliția pentru pierderea timpului cu astfel de investigații, în loc să se concentreze pe asigurarea siguranței publice.

Și fostul șef al MI6, Sir Richard Dearlove, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la această tendință, subliniind că „aceia dintre noi care au crescut într-o eră a liberei exprimări pur și simplu nu pot înțelege direcția în care ne îndreptăm”. El a adăugat că poliția ar trebui să își concentreze resursele asupra menținerii ordinii publice și nu asupra „gândirii” sau „exprimării” cetățenilor.

Concluzia este că, atâta timp cât legislația nu va fi modificată, o mică minoritate de activiști va continua să aibă capacitatea de a urmări orice fel de „delict de opinie” și de a abuza de mecanismele polițienești pentru a-și intimida adversarii politici.