Rezultatul referendumului din Republica Moldova: interpretări și provocări

După un referendum intens la Chișinău, rezultatul este analizat din multiple perspective, fiind interpretat de unii ca un eșec. Tabăra pro-europeană a câștigat scrutinul istoric, care urmărea să transforme integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană într-un obiectiv strategic al țării, însă diferența a fost de doar 14.000 de voturi. Acest rezultat a stârnit discuții despre modul în care a fost comunicată miza acestui scrutin.

Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară, Casa Albă subliniind că Statele Unite rămân partenerul Moldovei. Vedant Patel, purtător de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat, a declarat că atât SUA, cât și observatorii internaționali sunt conștienți de atacurile informatice și campaniile de dezinformare orchestrate de Kremlin pentru a submina suveranitatea Moldovei. În opinia lui John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională, rezultatul referendumului demonstrează că Rusia nu a reușit să saboteze integrarea europeană a țării. Aceleași sentimente au fost exprimate și de președintele francez Emmanuel Macron, care a transmis un mesaj similar.

În contextul acestor discuții, informațiile despre amestecul Moscovei în campania electorală sunt analizate atent în diverse capitale. Gabrielius Landsbergis, ministrul lituanian de Externe, a subliniat necesitatea de a investiga cumpărarea de voturi și campaniile de dezinformare, întrebându-se cum au influențat acestea rezultatul referendumului.

Există dovezi ale intoxicărilor realizate de ruși pe rețelele sociale, inclusiv mărturii de la o femeie din Transnistria care a recunoscut că a primit bani pentru a vota într-un anumit fel. Acest tip de manipulare a contribuit la crearea unei percepții greșite în rândul alegătorilor, care au interpretat votul ca o formă de protest față de guvern, fără a înțelege adevărata miza a modificării Constituției. Valeriu Pașa, expert în monitorizarea alegerilor, a menționat că este esențial ca toți actorii implicați, inclusiv societatea civilă, partidele politice și autoritățile electorale, să comunice mai clar importanța acestui scrutin.

Propaganda rusă a vizat în special electoratul centrist, pro-european, care prezenta rezerve față de integrarea europeană. De exemplu, au circulat zvonuri conform cărora Bruxelles-ul intenționa să îndoctrineze copiii moldoveni, prezentându-le valori considerate de unii ca fiind contrare tradițiilor. Această dezinformare a avut un impact semnificativ asupra percepției publice.

Pe fundalul acestor evenimente, Maia Sandu se pregătește pentru turul doi al alegerilor, confruntându-se cu socialistul Alexandr Stoianoglo, care a obținut 25,9% din voturi. Stoianoglo a promis că se bazează pe sprijinul altor formațiuni politice pentru a câștiga în turul doi. Acest context creează un climat de incertitudine pentru Maia Sandu, având în vedere că rivalii pro-ruși s-ar putea uni pentru a obține un avantaj.

Analizând situația, Ion Tăbîră, expert politic la IDIS Viitorul, a subliniat că relațiile Moldovei cu partenerii occidentali depind de rezultatul alegerilor viitoare, având în vedere că Maia Sandu a beneficiat de suportul acestora în ultimii ani, iar rezultatele scrutinului vor influența direcția în care se îndreaptă țara.