Se încing spiritele în Balcani: Washingtonul și Moscova se implică prin diplomați

Avertismentul exprimat de ambasada SUA la Sarajevo a fost postat pe rețeaua socială X, subliniind că Constituția Bosniei și Herțegovinei nu permite niciuneia dintre cele două entități să se separe. Acest comunicat este un răspuns la declarațiile făcute de Milorad Dodik, după ce Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție privind genocidul de la Srebrenica, rezoluție la care s-au opus guvernul sârb bosniac și Belgradul, care nu recunosc masacrul din 1995 drept genocid.

Dodik a anunțat că guvernul său a decis formal să propună disocierea Republicii Srpska de Bosnia și Herțegovina, a precizat ambasada americană.

Comunicatul SUA califică intenția de secesiune a Republicii Srpska drept periculoasă, iresponsabilă, anti-Dayton, și o amenințare la adresa integrității teritoriale și suveranității Bosniei și Herțegovinei. Ambasada afirmă că Washingtonul va apăra aceste interese fundamentale și îl acuză pe Dodik că își justifică decizia printr-un ansamblu de minciuni și dezinformări pentru a manipula opinia publică.

Potrivit ambasadei, Republica Srpska nu poate exista decât în cadrul Bosniei și Herțegovinei, iar o secesiune ar însemna sfârșitul Republicii Srpska, nu independența ei sau sfârșitul Bosniei și Herțegovinei. Acțiunile lui Dodik, un politician naționalist pro-rus, sunt considerate periculoase pentru viitorul pe care și-l dorește poporul Bosniei și Herțegovinei în cadrul instituțiilor euro-atlantice.

În declarațiile sale de la televiziunea sârbo-bosniacă RTRS, Dodik a spus că, după adoptarea rezoluției cu sprijinul majorității musulmane, cetățenii sârbi nu mai pot împărți nimic cu musulmanii din țară. Dodik a afirmat că va prezenta un acord de disoluție pașnică care va trebui respectat.

Rezoluția care declară 11 iulie Ziua internațională de comemorare a genocidului de la Srebrenica a fost adoptată cu o majoritate simplă. Pe 11 iulie 1995, forțele sârbe bosniace au preluat controlul asupra orașului Srebrenica, executând aproximativ 8.000 de bărbați și adolescenți musulmani. Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie și Curtea Internațională de Justiție au calificat masacrul drept genocid, considerându-l un fapt incontestabil.

Reacția Moscovei a fost promptă, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, afirmând că rezoluția are un caracter politizat și antisârbesc, menționând că intenția este de a pune responsabilitatea conflictului pe seama poporului sârb și de a-l pedepsi pentru independența sa și refuzul de a se supune NATO.