Studiu: Comportamentele de Economisire ale Românilor și Influențele Sociale

Recentul studiu realizat de Dynata, care a implicat 21.000 de consumatori din întreaga lume, dintre care 1.000 de români, aduce în prim-plan comportamentele de economisire și influențele sociale asupra deciziilor financiare. Conform rezultatelor, 54% dintre români consideră că starea de bine din punct de vedere financiar se traduce prin existența unui fond de rezervă și prin menținerea unui cont bancar care să nu fie niciodată gol. În același timp, 35% dintre respondenți leagă această stare de o atitudine responsabilă față de bani, iar economisirea este percepută în principal ca o modalitate de a se simți mai în siguranță. Numai 27% economisesc pentru experiențe plăcute, precum vacanțele, iar 23% pentru micile plăceri ale vieții. Obiectivele financiare bine stabilite, cum ar fi achiziția unui apartament sau organizarea unei nunți, sunt menționate de 19% dintre respondenți, în timp ce doar 6% pun bani deoparte în depozite și conturi de economii pentru câștigul adus de dobândă.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Economisirii, cercetătorii au analizat cum reușesc românii să își păstreze încrederea în capacitățile lor financiare. Studiul relevă că milenialii asociază adesea starea de bine cu o atitudine lipsită de grija banilor, iar pentru 56% dintre participanții cu vârste între 35 și 44 de ani, confortul financiar este obținut prin menținerea unor fonduri suficiente pentru situații neprevăzute. Generația Z, în schimb, își concentrează economiile în special pe vacanțe și educație, cu 31% și 14% din motivele de economisire, respectiv. Pe de altă parte, generația bunicilor (65+) economisește mai ales pentru a oferi cadouri de sărbători copiilor și nepoților, cu 25%.

Principalele obstacole în calea economisirii sunt diverse, 42% dintre respondenți indicând cheltuielile neprevăzute, 38% veniturile insuficiente, iar 22% costul ridicat al vieții. Educația financiară limitată afectează 10% dintre români. Generațiile resimt diferit aceste obstacole: 43% dintre tinerii din Generația Z afirmă că veniturile mici le limitează capacitatea de economisire, în timp ce 50% dintre mileniali se confruntă cu cheltuieli neprevăzute. Pe de altă parte, seniorii, sau boomerii, arată o disciplină financiară mai mare, cu doar 6% menționând educația financiară ca pe o piedică majoră în economisire.

Un aspect interesant al studiului este că femeile și generația X se lasă mai ușor influențate să își cheltuie economiile pentru a fi în ton cu cei din jur. Aproape 55% dintre români recunosc că utilizează fondurile de rezervă pentru a ține pasul cu prietenii și colegii care își permit să cheltuie pe produse de lux. În contrast, 45% afirmă că nu sunt deturnați de la planurile lor financiare. De asemenea, un respondent din trei a recunoscut că a cheltuit pe produse pe care nu și le permitea, doar pentru a se alinia așteptărilor sociale. De remarcat este că 7% dintre respondenți au fost nevoiți să își folosească economiile pentru a adopta un stil de viață similar celui promovat pe rețelele sociale. Femeile par a fi mai influențate de prieteni în ceea ce privește cheltuielile, cu 24% cedând presiunilor, comparativ cu 29% dintre bărbați.

Majoritatea românilor (64%) declară că ar renunța la obiective importante, precum achiziționarea unei case, pentru a-și satisface dorințele imediate. Aceasta este o tendință mai accentuată în rândul celor cu vârste între 35 și 44 de ani, unde 49% ar opta pentru cheltuieli imediate în detrimentul economisirii. De asemenea, 30% dintre respondenți ar întrerupe economisirea pentru o casă nouă, iar 27% ar renunța la planurile de a începe o afacere proprie. Femeile, în general, par mai dispuse să amâne planurile antreprenoriale (29%) și să renunțe la organizarea unei nunți (21%).

Acest studiu scoate în evidență nu doar comportamentele de economisire ale românilor, ci și complexitatea influențelor sociale și economice asupra acestor decizii. Într-o societate în care nivelul de trai este o prioritate, presiunea socială și dorința de a ține pasul cu ceilalți devin factori semnificativi în gestionarea economiilor personale.