STUDIU: Dimensiunea creierului uman a crescut cu aproape 7% în 40 de ani. Care sunt efectele acestei evoluții

O serie de studii recente au adus în atenție faptul că dimensiunea creierului uman a crescut semnificativ de-a lungul evoluției, sugerând că acest fenomen ar putea fi asociat cu o rezervă cerebrală crescută, care ar putea reduce riscul de demență.

Conform unei cercetări recente publicate în JAMA Neurology, s-a constatat că, în medie, creierele persoanelor născute în 1970 sunt cu 6,6% mai mari decât cele ale celor născute în 1930. Această descoperire indică o creștere a dimensiunii creierului, sugerând existența unei rezerve cerebrale mai mari, care ar putea contribui la reducerea riscului de demență asociată vârstei.

Studiul a fost efectuat pe 3.200 de persoane născute între anii 1930 și 1970, selectate din cadrul Studiului Inimii Framingham (FHS), un proiect pe termen lung care a urmărit 15.000 de indivizi de-a lungul a peste 75 de ani. Participanții au fost supuși unor teste RMN pentru a măsura diferite aspecte ale creierului, cum ar fi volumul intracranian, materiile cenușii și albe, volumul hipocampului și grosimea corticală.

Rezultatele au arătat că persoanele născute în anii '70 prezentau o dezvoltare cerebrală mai pronunțată în comparație cu cele născute în anii '30. De exemplu, aceste diferențe s-au reflectat într-un volum intracranian mai mare, o cantitate de materie albă și cenușie cerebrală mai extinsă, un volum al hipocampusului crescut și o suprafață corticală mai extinsă.

Cu toate acestea, grosimea corticală a înregistrat o scădere, ceea ce poate sugera schimbări complexe în evoluția creierului uman. Cercetătorii au subliniat că anul nașterii pare să influențeze dimensiunea creierului și, posibil, sănătatea cerebrală pe termen lung, iar rezultatele indică faptul că influențele externe, precum starea de sănătate și factorii sociali, culturali și educaționali, pot juca un rol important în această evoluție.

Creșterea dimensiunii creierului este asociată cu o rezervă cerebrală mai mare, care ar putea proteja împotriva efectelor demenței și a altor boli cerebrale asociate vârstei. Ipoteza rezervei cerebrale sugerează că un creier mai voluminos poate tolera un nivel mai înalt de deteriorare cerebrală înainte de a manifesta simptome de declin cognitiv.

Totuși, cercetările anterioare indică faptul că rezerva cognitivă este mai relevantă decât mărimea efectivă a creierului în ceea ce privește riscul de demență, iar alți factori precum genetica, mediul, educația și stilul de viață pot influența, de asemenea, rezistența la declinul cognitiv și demență.