Valurile de Căldură din România: O Consecință a Schimbărilor Climatice

Recent, valurile de căldură care au afectat România au fost incluse printre cele mai severe evenimente meteorologice din lume, având un impact devastator asupra populației. O analiză realizată de experți în climatologie subliniază că schimbările climatice au agravat cele mai grave 10 evenimente meteorologice din ultimele două decenii, provocând moartea a peste 570.000 de persoane, inclusiv în România. Aceste concluzii trag un semnal de alarmă cu privire la efectele imediate și de lungă durată ale schimbărilor climatice, evidențiind o corelație directă între acestea și fenomenele meteorologice extreme.

Conform climatologilor, evenimentele meteorologice extreme au devenit tot mai periculoase, chiar și în condițiile unei încălziri globale de doar 1,3 grade Celsius față de nivelurile preindustriale. Această analiză subliniază nevoia urgentă de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, care contribuie la creșterea temperaturilor și la intensificarea fenomenelor meteorologice extreme. Într-un context în care omenirea se îndreaptă spre o încălzire de 3 grade Celsius până la sfârșitul acestui secol, un nivel considerat catastrofal de către secretarul general al ONU, aceste date sunt deosebit de alarmante.

Raportul a fost realizat de rețeaua științifică World Weather Attribution și coincide cu cea de-a 10-a aniversare a organizației. Acesta analizează impactul schimbărilor climatice asupra fenomenelor meteorologice extreme din ultimii ani. Studiul marchează, de asemenea, 20 de ani de la primul raport care a demonstrat influența schimbărilor climatice asupra unui eveniment meteorologic, având ca exemplu valul de căldură devastator din 2003, care a dus la moartea a 70.000 de persoane în Europa.

Cele mai devastatoare evenimente din ultimele două decenii, care au dus la cel puțin 576.042 de decese, includ trei cicloane tropicale, patru valuri de căldură, o secetă și două inundații. Printre acestea se numără valul de căldură din 2022, care a afectat o mare parte din Europa, inclusiv Marea Britanie, unde s-au înregistrat temperaturi record de 40 de grade Celsius, cauzând zeci de mii de decese pe continent.

Evaluarea sugerează că schimbările climatice au crescut semnificativ probabilitatea de a experimenta temperaturi extreme în vara respectivă, iar aceste temperaturi au fost cu până la 4 grade Celsius mai ridicate datorită acestor modificări climatice. De asemenea, valurile de căldură din Europa din 2015 și 2023 au fost menționate, cercetătorii concluzionând că fenomenele extreme din ultimul an ar fi fost imposibile fără impactul schimbărilor climatice. În fiecare dintre cele zece evenimente analizate se observă amprentele schimbărilor climatice, care au sporit atât intensitatea, cât și probabilitatea acestor fenomene.

Experții avertizează că bilanțul deceselor este, de fapt, mult subevaluat, estimându-se că ar putea exista câteva milioane de decese asociate valurilor de căldură care nu au fost incluse în statisticile oficiale. „Schimbările climatice nu sunt o amenințare îndepărtată”, a declarat Friederike Otto, cofondatoarea și directoarea World Weather Attribution. Ea a subliniat că aceste schimbări au agravat deja evenimentele meteo extreme, provocând moartea a peste 570.000 de persoane. Studiul ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru liderii politici care continuă să susțină utilizarea combustibililor fosili care contribuie la încălzirea globală.

Cercetătorii subliniază că multe dintre decesele cauzate de vremea extremă ar fi putut fi prevenite. Este esențial ca statele să își accelereze eforturile de pregătire, inclusiv prin implementarea unor sisteme de avertizare timpurie și prin creșterea rezilienței orașelor. Aceste măsuri includ crearea de zone umede, terase verzi, păduri urbane și adăposturi pentru situații de urgență. De asemenea, este crucial ca infrastructurile, precum barajele, să fie adaptate pentru a face față schimbărilor climatice.

Cu toate acestea, există limite în ceea ce privește capacitatea comunităților de a se adapta la cele mai extreme evenimente meteorologice, care devin din ce în ce mai frecvente pe măsură ce utilizarea combustibililor fosili continuă să crească temperaturile globale. Roop Singh de la Centrul Climatic Crucea Roșie - Semiluna Roșie a declarat că bilanțurile ridicate de decese asociate evenimentelor meteorologice extreme arată că nu suntem pregătiți, nici măcar pentru o încălzire de 1,3 grade, cu atât mai puțin pentru 1,5 sau 2 grade.

Fiecare țară trebuie să se pregătească pentru viitor, iar acțiunile-cheie includ investițiile în sisteme de avertizare timpurie, modernizarea infrastructurii învechite și reorientarea politicilor pentru a sprijini populațiile cele mai vulnerabile. Toate aceste măsuri sunt esențiale pentru a reduce impactul vremii extreme. În cele din urmă, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rămâne o prioritate urgentă. Cu fiecare fracțiune de grad de încălzire, ne putem aștepta la evenimente meteorologice mai severe, care vor pune la încercare capacitatea statelor de a se adapta, indiferent de măsurile de pregătire implementate.

Evenimentele meteorologice cu cel mai mare număr de decese din ultimii 20 de ani, toate agravate de schimbările climatice, includ ciclonul Sidr din Bangladesh, care a provocat 4.234 de decese în 2007, ciclonul Nargis din Myanmar în 2008, care a dus la 138.366 de morți, canicula din vestul Rusiei din 2010, cu 55.736 de decese, seceta din Somalia din 2011, care a cauzat 258.000 de decese, inundațiile din Uttarakhand, India, în 2013, ce au provocat 6.054 de morți, taifunul Haiyan din Filipine, cu 7.354 de decese, valul de căldură din Europa din 2015, care a dus la 3.275 de decese, valul de căldură din 2022, care a afectat mai multe țări europene, inclusiv România, cu 53.542 de decese, și valul de căldură din 2023, care a cauzat 37.129 de decese, alături de furtuna Daniel din Libia, cu 12.352 de decese.