Acasă
politică
advertoriale
actualitate
administrație publică
monden
business
economie
cultură
sport
sci-Tech
evenimente
Nu a fost introdusa o sursa
Andreea Filipescu
373
Îmbătrânirea nu este un proces uniform; fiecare individ experimentează acest fenomen în mod diferit, influențat de o serie de factori genetici și de stil de viață. Deși unii oameni pot beneficia de „gene bune” și pot îmbătrâni mai încet, există numeroși factori comportamentali, precum stresul, somnul insuficient, alimentația deficitară, fumatul și consumul de alcool, care pot accelera procesul de îmbătrânire. Aceste efecte externe se imprimă în genomul nostru prin intermediul unor mărci epigenetice, ceea ce permite evaluarea îmbătrânirii moleculare prin caracterizarea epigenomului în regiunile genomice relevante pentru prognostic.
Recent, cercetătorii din Statele Unite au dezvoltat un instrument numit CheekAge, un ceas epigenetic de a doua generație care se bazează pe datele de metilare obținute din celulele ușor de colectat din interiorul obrajilor. Această inovație permite prezicerea cu exactitate a riscului de mortalitate, demonstrându-se că funcționează eficient chiar și atunci când datele epigenetice sunt extrase din alte tipuri de țesuturi.
Dr. Maxim Shokhirev, șeful departamentului de biologie computațională și știința datelor la compania Tally Health din New York, a explicat: „De asemenea, demonstrăm că toate câmpurile specifice de metilare sunt deosebit de importante pentru această corelație, dezvăluind legături potențiale între gene și procese specifice și mortalitate.” Acest ceas a fost „antrenat” prin corelarea fracțiunii de metilare la aproximativ 200.000 de situri, legându-le de un scor general pentru sănătate și stil de viață, ceea ce reflectă diferențele în îmbătrânirea fiziologică.
Într-un studiu recent, Shokhirev și echipa sa au folosit programarea statistică pentru a evalua cât de bine a prezis CheekAge mortalitatea din orice cauză la 1.513 indivizi, bărbați și femei născuți între 1921 și 1936, urmăriți de-a lungul vieții prin programul Lothian Birth Cohorts (LBC) al Universității din Edinburgh. Unul dintre obiectivele acestui program a fost de a corela diferențele în îmbătrânirea cognitivă cu stilul de viață și alți factori psihosociali, inclusiv date biomedicale, genetice, epigenetice și de imagistică cerebrală.
Voluntarii au fost evaluați la fiecare trei ani, cu măsurători ale metilomului din celulele sanguine, inclusiv la aproximativ 450.000 de locuri de metilare a ADN-ului. Ultimul punct de timp pentru metilare a fost folosit împreună cu statutul de mortalitate pentru a calcula CheekAge și a evalua asocierea sa cu riscul de mortalitate.
Autorii studiului au concluzionat că CheekAge este semnificativ asociat cu mortalitatea într-un set de date longitudinal, demonstrând o eficiență superioară față de ceasurile de primă generație antrenate pe baze de date care includ date despre sânge. Rezultatele au arătat că, pentru fiecare creștere cu o singură abatere standard în CheekAge, raportul de risc al mortalității din toate cauzele a crescut cu 21%. Aceasta subliniază puternica asociere a CheekAge cu riscul de mortalitate, în special la adulții în vârstă.