Igiena dentară și riscul de cancer la cap și gât
O nouă cercetare arată că igiena dentară necorespunzătoare ar putea crește semnificativ riscul de cancer la cap și gât. Oamenii de știință au ajuns la această concluzie după ce au analizat dietele, stilul de viață și istoricul medical al unui număr semnificativ de persoane. Cercetătorii americani au identificat peste o duzină de tipuri de bacterii din gură care pot crește cu 50% riscul carcinomului cu celule scuamoase în aceste zone. Profesorul Richard Hayes de la Universitatea din New York subliniază importanța menținerii unor obiceiuri bune de igienă orală, cum ar fi spălatul pe dinți și folosirea aței dentare, nu doar pentru prevenirea bolii parodontale, ci și pentru protejarea împotriva cancerului.
În fiecare an, apar aproximativ 13.000 de cazuri noi de cancer de cap și gât în SUA, iar numărul acestora crește cu 30% la fiecare deceniu. Simptomele sunt adesea neobservate, ceea ce face ca diagnosticul să fie adesea realizat în stadii avansate. Cancerele capului și gâtului pot apărea în peste 30 de zone, complicând depistarea timpurie. Aproape 90% dintre aceste cancere încep în celulele scuamoase, care acoperă mucoasa gurii, nasului, laringelui, tiroidei și gâtului.
Cercetările anterioare au sugerat că virusul papiloma uman (HPV) contribuie la creșterea incidenței acestor tipuri de cancer, inclusiv în rândul tinerilor. Studiul recent, publicat în JAMA Oncology, a implicat 160.000 de participanți din SUA. Aceștia au fost rugați să se clătească cu apă de gură și să furnizeze mostre de salivă pentru a analiza microbiota orală.
După 15 ani, 236 de participanți au fost diagnosticați cu carcinom cu celule scuamoase, iar cercetătorii au comparat ADN-ul microbian oral al acestora cu cel al altor 458 de participanți care nu aveau cancer. Rezultatele sugerează o legătură între igiena dentară necorespunzătoare și creșterea riscului de cancer la cap și gât. Deși studiul nu a stabilit o legătură directă cauză-efect, identificarea bacteriilor cheie implicate deschide noi direcții pentru cercetare. Coautorul studiului a afirmat că se intenționează explorarea mecanismelor prin care aceste bacterii contribuie la boală și găsirea modalităților de intervenție.