Acasă
politică
advertoriale
actualitate
administrație publică
monden
business
economie
cultură
sport
sci-Tech
evenimente
Nu a fost introdusa o sursa
Iordache Marin
238
În noaptea de 26-27 octombrie 2024, România va trece la ora de iarnă, moment în care ora 4:00 va deveni ora 3:00. Această schimbare va aduce cu sine o zi mai lungă, având 25 de ore, ceea ce îi încântă pe mulți dintre noi, oferindu-ne o oră suplimentară de somn. Cu toate acestea, trecerea la ora de iarnă, la fel ca și la cea de vară, poate avea efecte negative asupra sănătății, iar aceste consecințe nu ar trebui să fie ignorate.
Ciclurile naturale de somn ale corpului uman sunt influențate de ritmul circadian, un ceas biologic care funcționează pe un ciclu de 24 de ore. Atunci când această rutină este perturbată, fie că primim o oră în plus de somn, fie că pierdem o oră, este posibil ca adaptarea să nu fie ușoară pentru toți. Un somn perturbat poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv riscuri crescute pentru afecțiuni cardiovasculare. De exemplu, un studiu din 2019 realizat de cercetătorii de la Harvard a demonstrat că șoarecii care au avut un program de somn perturbat au dezvoltat plăci arteriale mai mari comparativ cu cei care au respectat un program normal de somn. Această descoperire sugerează că o deficiență de somn ar putea contribui la probleme serioase de sănătate.
În plus, pierderea unei ore de somn a fost asociată cu un risc crescut de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. În Statele Unite, de exemplu, spitalele raportează o creștere cu 24% a pacienților care suferă de atacuri de cord în prima zi de luni imediat după schimbarea orei. Acest fenomen evidențiază impactul semnificativ pe care o modificare aparent minoră a ceasului îl poate avea asupra sănătății publice.
Șoferii, de asemenea, întâmpină dificultăți în a se adapta la noul orar, ceea ce conduce la o creștere a accidentelor rutiere în lunile de iarnă. Asigurătorii subliniază că riscurile de accidente cresc între orele 16:00 și 19:00 în luna noiembrie, când se înserează mai devreme. Această schimbare bruscă în programul zilnic al oamenilor poate afecta reacțiile lor, iar oboseala acumulată poate duce la situații periculoase pe drum.
Pe lângă efectele asupra sănătății fizice, trecerea la ora de iarnă are și un impact considerabil asupra sănătății mintale. Odată cu scăderea expunerii la lumina solară, multe persoane pot experimenta o stare de spirit mai scăzută și pot dezvolta simptome de depresie. Această senzație de oboseală, împreună cu durerile musculare și deficiențele osoase cauzate de lipsa de vitamina D, se poate amplifica pe parcursul sezonului rece.
Pentru a limita efectele negative ale acestei tranziții, există câteva strategii pe care le putem adopta. O îmbunătățire a igienei somnului poate fi esențială; este recomandat să menținem un program regulat de somn, adică să ne culcăm și să ne trezim la aceeași oră, chiar și în weekend. Această rutină poate ajuta la stabilizarea ritmului circadian și poate facilita adaptarea la schimbările de orar.
Expunerea la lumină naturală este, de asemenea, crucială. Timpul petrecut în aer liber, mai ales dimineața, poate contribui la reglarea ceasului biologic. Activitatea fizică regulată este benefică nu doar pentru sănătatea fizică, ci și pentru calitatea somnului și starea generală de bine. De asemenea, o dietă echilibrată, care include alimente bogate în vitamina D, cum ar fi peștele gras, ouăle și produsele lactate, poate ajuta la combaterea efectelor negative ale lipsei de lumină solară.
În ceea ce privește stimulentele, este bine să limităm consumul de cafeină și alcool, mai ales în orele târzii ale zilei, deoarece acestea pot afecta calitatea somnului. Prin urmare, cu toate că trecerea la ora de iarnă poate părea o schimbare minoră, efectele sale asupra sănătății sunt semnificative și necesită atenție. Astfel, pregătirea și adaptarea devin esențiale pentru a face față mai ușor acestei tranziții.